Escalada in Antalya

Sfarsitul de an 2013 si primele zile din 2014 le-am petrecut in Antalya, Turcia. Planul era sa mergem undeva unde era mai cald ca in Romania, pentru catarat si alergat. Cu toate ca prognoza se arata una fericita inainte de plecare ei bine, ce surpriza, nu prea a fost asa si la fata locului :). Adica a plouat cam 3-4 zile din 7 dar am si prins 2 zile de soare.

Cazarea

Mai exact am fost intr-un camping numit JoSiTo ce se afla pe langa satul sau orasul Geyikbayiri. Pana aici am ajuns cu masina si am stat la cort.

Campingul este dragut si curat. Are un living unde poti sta la o bere, la o apa sau unde poti comanda cateva feluri de mancare. Tot aici este si internet gratuit. Baile si bucataria sunt curate si au ceva „dotari” de baza: prosoape de hartie, hartie igienica, detergent de vase, sapun, etc. Problema principala este cu apa calda care nu prea este de fapt. Fiind produsa pe baza energiei solare, e cam problematic sa faci un dus dupa ora 17 in care sa prinzi si apa macar calduta.

Cazarea costa 6 eur / zi / persoana (si nu 5 eur asa cum scrie pe site) si se poate plati si cu euro si cu lire turcesti. Cu cardul nu. Un fel de mancare costa cam 8 eur, un sandvish cam 5 eur, un ceai 1.5 si cam atat.

Zona de escalada

Tot campingul este inconjurat de faleze de escalada si pe partea de N si pe cea de S. Stanca este calcar dar putin mai taios si aspru in anumite zone. Traseele de escalada sunt cu grade de la 5c la 8a (sau poate si mai mult dar nu m-a interesat :D). Din ce am vazut eu sunt mai putine trasee usoare in zona 6a-6b si mai multe tarisoare de peste 6b.

Se pare ca o caracteristica a acestor faleze de escalada ar fi grotele. Aproape in toate sectoarele prin care am umblat am vazut cate o grota mai mica sau mai mare. Unele au si 20-30m inaltime cu tavane lungi de 5-6m pe care circula trasee cu cifra 8 franceza 🙂

Traseele

Eu am facut niste trasee modeste: un 5c si un 6a (in sectorul Otoman) cap de coarda si cateva 6b-uri si 6c-uri in mansa si mai chinuite (prin sectoarele Mevlana si Posedion). Cu exceptia zilelor de soare, stanca era cam rece si uneori iti inghetau degetele pe ea si nu prea mai simteai prizele 🙂

Cu toate ca nu ma pot lauda cu o mare experienta in a aprecia gradele traseelor, am observat ca exista ciudatenii de cotare si pe la falezele acestea. Adica am intrat pe un 5c in sectorul Sarkit care se termina cu o burta in care stateai destul de mult pe spate, cu picioarele la aderenta si cu niste maini pe niste prize slefuite. Croco a mai intrat apoi pe un 6a, in acelasi sector, pe care l-a citit si dovedit destul de greu.

Populatia de cataratori era compusa in mare parte din nordici (germani, olandezi), rusi (foarte zgomotosi), turci, ceva polonezi si putini romani. Chiar si la camping ne-am intalnit cu 2 fete si un baiat de prin Covasna.

Cam asta a fost si cu escalada prin zona. Mi-a placut mut si as mai veni pe aici. Mai ales daca ar fi si apa calda pe la dusuri :))

Tot din aceasta vacanta am mai scris niste impresii despre Antalya si despre cateva alergari facute in zona.