Alergare prin muntii Vrancei

Iesirea de 1-2-3 mai am petrecut-o pe la tara, la bunica-mea. Tot pentru acest weekend mai aveam in plan sa alerg cca 20 km, asa ca alegerea a fost o tura pana pe varf, la Cota 1000. Tura are exact 20km si am mai facut-o odata in alergare. Diferenta totala de nivel este de 800m, insa, pentru ca se urca lin (800m in 10km), tot traseul este foarte alergabil. Ceea ce e si bine, ca-l termini repede, dar te si consuma pentru ca alergi constant.

Startul l-am luat din comuna Bolotesti si de acolo am urmat un „sistem” de ulite care ajungeau intr-un final la un drum forestier care merge pana sus la releu. Pe drum n-am dat de multa lume. M-am intalnit doar cu o batranica aproape de manastirea Tarnita, care m-a rugat sa o ajut cu bagajul pana la manastire. Mi-a zis ca a venit pe jos din sat si ca a facut vreo 4h:30 pana acolo. As zice ca e un timp foarte bun avand in vedere varsta ei (cam 80 de ani zic eu), greutatea bagajului (spre 10kg) si cei 7-8km parcursi. Nu mai spun ca, dupa ce i-am luat sacosa, a tinut pasul cu mine la deal desi mergeam fara sa-mi dau seama destul de repede 🙂 .

Intre timp a si inceput sa picure si sa bata putin vantul, dar inca eram bine ca temperatura pentru ca tot alergam. De aici si pana pe varf nu m-am mai intalnit cu nimeni, fata de anul trecut cand ma intalinsem pe traseu cu vreo 2 grupuri de biciclisti. Doar am vazut niste taietori de lemne. Unii mai mici, care carau lemne intr-un papuc sau tractor, dar si unii mai mari care aveau ditamai tirul si utilajele cu care incarcau.

Pana sus pe varf am facut 1h:25, iar inapoi, la vale, 45 de minute. Timpul total, cu tot cu pauze, a fost de 2h:16. Am baut 1L de apa si am mancat un gel si un baton. A fost o alergare usurica si rapida pe o vreme numai buna de alergat.