Alergare pe zăpadă pe pârtiile din Sinaia

Weekend-ul acesta am venit în Sinaia pentru a vedea și noi cum arată zăpada la față, nu doar la televizor. Practicarea ski-uli în Romania nu prea mă coafează. Aglomerația pentru a face orice (să închiriezi echipament, să cumperi cartelă, să aștepți gondola etc) și cu aglomerația de pe pârtie, mă fac să nu prea îmi doresc așa de mult să skiez.

Ioana însă, era țintită să mai facă niste lecții de placă și ceva coborâri pe pârtie. Și aici „drumurile noastre s-au despărțit”: ea a rămas pe pârtie cu un instructor, iar eu am urcat la deal spre Cota 2000. De fapt, așa am făcut în ambele zile: plecare de la gondola din Sinaia, Cota 1400, Cota 2000 și retur, doar pe pârtiile de ski.

În ziua de sâmbătă am fost aproape singur pe tot traseul, lumea neomorându-se să coboare pe pârtia Drumul de Vară de la 2000 spre 1400. După mine, zăpada părea ok, însă nu era compactată cu ratracul. Pe pârtia Gondola, stratul de zăpadă era foarte subțire așa că era închisă și prin urmare nici urmă de picior de practicant al sporturilor prin alunecare.

Pe urcare am cam mers cu ninsoarea și cu vântul în față de mă dureau ochii la un moment-dat din cauza fulgilor care îmi tot intrau în ei. De la 1400m alt în sus, ceața a început să apară încet încet, iar la 2000m era aproape white-out. La coborâre mi-am cam simțit cvadricepșii pompați. Se cunoaște că mi-am pierdut forma, pentru că m-am oprit din alergare de vreo 4-5 ori pe coborârea de la 2000 în Sinaia, lucru ce nu-l făceam.

Duminică am prins zăpada într-o formă mult mai bună. Avea consistența ideală cât să amortizeze picioarele pe alergare, fiind în același timp suficient de fermă cât să nu te afunzi sau să iți fugă glezna. Ninsese peste noapte și au trecut cu ratracul.

De data asta am prins plafonul de nori și mai jos și am mers aproape integral prin ceață. Doar câteva minute am prins când s-au mai risipit norii. A fost exact momentul când m-am întâlnit cu Ioana în timp ce cobora cu instructorul pe pârtie.

Deși am avut picioarele obosite de sâmbătă, faptul că am avut zăpadă bună a însemnat că a trebuit să folosesc mult mai puțină energie pentru frânare și stabilitate, astfel că am făcut un timp mai bun pe coborâre decât ziua precedentă.

În total am strâns în cele 2 zile 24km cu 2000m +/- diferență de nivel. Să văd cum se vor comporta picioarele în următoarele zile 🙂 .